Situl arheologic Trebujeni-“Potârca”

Situl Trebujeni-Potârca reprezintă o cetate de pământ, amplasată la distanţa de 1,4 km de la s. Trebujeni spre nord-vest (azimutul de 323 grade) pe suprafaţa promontoriului „Potârca” acoperit integral de pădure şi la distanţa de circa 2300 m spre vest (azimut de 334 grade) de la „Centrul de Informare şi Documentare „Orheiul Vechi” aflat la intrare în promontoriul „Peştera”.

Cetatea se află pe un promontoriu înalt de tip „pinten” orientat de la sud  spre nord.  Malurile promontoriului în partea de est şi de vest reprezintă pereţi stâncoşi aproape verticali, în partea de nord botul promontoriului reprezintă o pantă destul de abruptă, iar în partea de sud spaţiul este deschis, fiind liber pentru acces.

Valurile sub forma a două arcuri semiovale cu orientare sudică, dispuse succesiv la distanţa de 10,0-50,0 m unul de altul, sunt amplasate la talpa promontoriului, fiind ancorate cu capetele pe malurile aproape verticale din partea de est şi de vest ale platoului respectiv. 

Lungimea cetăţii pe axa nord-sud este de circa 210,0 m, iar pe axa est-vest (latura de sud) de circa 280 m. Valul nr. 1 (din interior) se află la distanţa de 130-140 m de la marginea de nord a promontoriului, are lungimea – 216,0 m, lăţimea de 14,0 m, înălţimea 2,20 m, şanţul adiacent, aflat dinspre sud are adâncimea 2,10 m. Valul nr. 2 aflat la distanţa de la 6,0 m (la capete) până la 57-66,0 m (în partea centrală) spre sud de la valul precedent are lungimea … m, înălţimea 2,1 m, şanţul adiacent aflat dinspre sud are lăţimea de 10,0 m şi adâncimea 1,9-2,1 m. Suprafaţa incintei cetăţii este de 3,5 ha, suprafaţa incintei dintre cele două valuri este de 1,5 ha, în total de 6,0 ha.

Cetatea datează din perioada secolelor V-II î. Hr. şi aparţine culturii geto-dace. În unele sectoare ale aşezării sporadic se întâlnesc vestigii medievale din secolele X-XII şi XV-XVI.

A fost descoperită de Gh. D. Smirnov în anul 1950. Cercetării arheologice au fost efectuate în anii 1950 şi 1957 de către Gh. D. Smirnov şi în anii 1996-2000 de către prof. univ. Ion Niculiţă în colaborare cu T. Arnăut, A. Zanoci, S. Matveev şi E. Potângă. Au fost identificate construcţii monumentale fortificate, locuinţe, ceramică, piese de inventar.

La etapa actuală suprafaţa fortificaţiei Trebujeni-Potârca este acoperită de pădurea Trebujeni aflată în aria protejată Orhei-Trebujeni. Starea fortificaţiei este satisfăcătoare.

Bibliografie:

  1. Niculiţă I., Arnăut T. Raport preliminar al cercetărilor arheologice la cetatea getică Potârca în anul 1996. Chişinău 1997.
  2. Niculiţă, I., Teodor, S., Zanoci, A. Săpăturile arheologice de la Butuceni, raionul Orhei,  1995-1996 //  Cercetări arheologice în aria nord-tracă. II, Bucureşti, 1997, p. 292-339.
  3. Niculiţă, L, Matveev, S., Potângă E. Cetatea traco-getică Potârca // Cercetări arheologice în aria nord-tracă, III, Bucureşti, 1999, p. 279-343.
  4. Niculiţă, I. Cercetarea arheologică a cetăţii traco-getice Trebujeni-Potărca din preajma Orheiului Vechi în anii 1996-1998, Orheiul Vechi. Buletin istorico-arheologic, 1998, Chişinău, 1999, p. 33-35.
  5. Niculiţă, L, Matveev, S., Potângă E. Săpăturile arheologice de la cetatea getică Potârca din anul 1998,Symposia Professorum. Seria Istorie, Chişinău 1999, p. 8-10.
  6. Niculiţă, I., Zanoci, A. Raport preliminar despre rezultatele cercetărilor arheologice ia cetăţile getice Butuceni, Potârca şi Măşcăuţi din Codrii Moldovei. Campania 2000, Chişinău, 2001.
  7. Arnăut T. Vestigii ale sec. VII-III a Chr. În spaţiul de la răsărit de Carpaţi. Chişinău, 2003.
  8. Matveev S. Reconstrucţia sistemului de fortificaţii a cetăţii Potârca (jud. Orhei). Studiu de caz // Studii de istorie veche şi medievală: Omagiu Profesorului Gheorghe Postică, Chişinău, 2004, p. 115-120.
  9. Смирнов Г. Д.. Археологические разведки в нижнем течении Реута // Материалы и исследования по археологии и этнографии Молдавской ССР. Кишинев, Картя Молдовеняскэ, 1964, c. 248-254.

Autor: Dr.hab. Gheorghe Postică

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *