Râpa Culicăuca

Râpa este situată pe versantul drept al văii râului Răut, la sud-est de Biserica „Nașterea Maicii Domnului” de pe promontoriul Butuceni. Râpa este un loc pitoresc, format în calcarele dure ale Sarmatului mijlociu având forma unor chei.

Are pante abrupte de 45-50° în mijloc, iar partea superioară a pantei de 30-35°. În profilul longitudinal există mai multe trepte (cascade) cu înălțimi de 2-6 m.

La gura râpei treptele ajung la peste 10 m. Căderea bazinului ravinei este de 78 m, iar panta este de 50%. Altitudinea absolută a gurii râpei este de 22 m.

La gură există blocuri masive de calcar cu dimensiuni de 5x3x1,5 m.

Ravena Râpa Morovaia

Este situată pe versantul de stânga al văii râului Răut, în marginea de nord a satului Morovaia. A fost formată în calcarele dure ale Sarmațianului mediu. Are versanți puternic înclinați, în partea inferioară aproape abrupți, cu panta de 80-90°, în partea medie și cea superioară cu panta mai redusă de 45-50°.

În cursul de mijloc a Râpei Morovaia se află un complex carstic specific – o polie, formată în rezultatul îngemănării a mai multor doline, formate în procesul de dezvoltare a carstului atât de suprafață cât și de adâncime. Pe fundalul poliei depresionare se evidențiază spectaculos două hums-uri – martori carstici cu înălțimea circa de 50-70 m. Altitudinea absolută a talvegului Râpei Morovaia în sectorul de mijloc constituie 45 m.

Formațiunile carstice reprezintă forme de unicat pe teritoriul Republicii Moldova și prin aceasta dispune de o valoare apreciabilă în scopuri patrimoniale și turistice.

Ravena Râpa Răposu

Ravena  este situată pe versantul de dreapta al văii râului Răut, vis-a-vis de Biserica Nașterea Maicii Domnului din satul Butuceni. Este săpată în calcarele dure ale Sarmațianului mediu, având formă de chei. Are versanți puternic înclinați cu panta de 80-90° în cursul inferior, îndeosebi la gura de vărsare. Pe alocuri baza versantului este adâncită în calcarele mai freabile formând versanți în surplombă. În profilul longitudinal al ravenei sunt prezente denivelări cu altitudini de peste 10 m. La vărsare râpa se îngustează, având lățimea până la 20-30 m, iar în apropiere de talveg lățimea scade până la 5-8 m. Pe malul stâng în regiunea de vărsare s-a format un martor carsto-eroziv, de formă ciudată care amintește un cap de lup.

Căderea profilului longitudinal alcătuiește 106 m, iar panta constituie 110%. Altitudinea absolută a gurii ravenei constituie 24 m.

La gura Râpei Răposu, conform surselor scrise, în evul mediu a fost amplasată mănăstirea pârcălabului Albu, inclusiv o bisericuță.

Valea râului Răut

Valea râului Răut reprezintă unul din obiectele naturale esențiale ale Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi. Este situată în sectorul extrem sudic al Podișului Nistru, cuprinde segmentul din preajma satului Furceni în amonte până la podul de peste r. Răut în aval de satul Morovaia.

Valea cu versanți asimetrici are pe alocuri un caracter de chei, fiind secționată în calcarele Sarmațianului mediu. Malurile concave sunt abrupte, uneori cu panta până la 90º, reprezentând segmente de mare atractivitate, îndeosebi în sectorul Trebujeni (versantul de dreapta), sectorul Trebujeni-Butuceni (versantul de stânga) și sectorul Butuceni (versantul de dreapta). Caracterul pitoresc al văii este accentuat de prezența câtorva meandre.

Înălțimea versanților abrupți atinge pe alocuri altitudinea de 100-120 m. Pe versanții concavi mai domoli sunt prezente terasele cuaternare. Mai sus de muchia văii cuaternare se întâlnesc sub formă fragmentar terasele pliocene ale fluviului Nistru.

Izvorul de sub stâncă (s. Molovata)

Izvorul a fost renovat în anul 2020 și constituie proprietatea publică comună, reprezentând totodată un patrimoniu cultural al localității.

Aaflat la poalele calcaroase ale dealurilor din s. Molovata, izvorul a servit ca sursă de apă nu numai pentru localnici, dar și pentru lucrătorii din minele din apropiere.

Izvorul Jeloboc (s. Jeloboc)

Unul din cel mai mare debit din Republica Moldova de 260 m3/oră. Apa este extrem de curată, cristalină, slab mineralizată.

Izvorul aprovizionează cu apă întreg orașul Orhei, satele Pohorniceni și Piatra, cât și o parte din satul Jeloboc.

Izvorul este foarte puternic, cu debitul de cca 45 l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmațiene, fiind captată și pompată prin țevi pentru alimentarea cu apă potabilă a populației. Surplusul de apă se deversează direct în râul Răut.

Accesul la izvor este închis.

Izvorul lui Ștefan Cel Mare (s. Butuceni)

Localnicii îl numesc, „Izvorul frumuseții și tinereții”. Cine se spală cu apa din acest izvor va rămâne tânăr și frumos.

Izvorul a apărut după războiul lui Ștefan cel Mare cu turcii. În piatră apăruse o crăpătură prin care apa se scurgea în afară iar armata lui Ștefan sleită de puteri și-a potolit setea și s-au întremat după ce a băut din izvor. Revenindu-și, soldații moldoveni au reușit să riposteze și să obțină încă o victorie.

Râul Răut

Izvorăște lângă satul Rediul Mare, raionul Dondușeni și se revarsă în râul Nistru, în aval de or. Dubăsari.

Pe parcursul său de 286 km, Răutul taie în mai multe locuri defilee prin masivele de piatră calcaroasă, precum cele de la Țâra-Cenușa, Domulgeni și Orheiul Vechi, creând peisaje spectaculoase.

Eeste cel mai mare afluent al râului Nistru. La rândul său r. Răut are 935 afluenți. Până în 1960 pe râul Răut au activat 17 mini-hidrocentrale, care ulterior au fost închise. Astăzi se mai regăsesc ruine ale acestor hidrocentrale.

Râul Nistru

Izvorăște din Carpații ucraineni și se varsă în Marea Neagră. În parcursul său râul Nistru traversează Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” prin satele Molovata, Mărcăuți și Holercani.

Ddenumirea sa semnifică „râu apropiat”. De-a lungul istoriei acesta a cunoscut diverse hidronime Tyras (din l. greacă), Tūra (din l. scitică), Ister (din l. tracică), Dan-Ister (un amestec de scitic –„Dan” și tracic – „Ister”).